Din 17 august 1982 (momentul în care a fost produs primul Compact Disc) şi până în prezent s-au vândut peste 250 de milioane de exemplare.

Revoluționara invenție a apărut într-o periferie a orașului Hanovra din Germania, acum 25 de ani. Polygram, fostă filială a grupului olandez Philips, a prezentat primul CD de pe care se putea asculta ultimul album al grupului ABBA, “The Visitors”. Muzica își schimbă din acel moment dimensiunea, plăcile negre fiind înlocuite de primele formate digitale. Nu mai era necesar să întorci discul după patru sau cinci piese, deoarece noul CD conținea din start 64 de minute de muzică. Noua invenție ocupa în plus mai puțin spațiu și nu putea fi zgâriat, calitate care s-a dovedit ulterior nu tocmai adevarată. Iar o dată cu utilizarea sa pe scară largă, prețul pe unitate urma sa scadă, conducând la democratizarea muzicii. Lucrul acesta s-a și întâmplat.

Succesul CD-ului se datorează în primul rând faptului că două grupuri ce activează în domeniul electronic, olandezii de la Philips și japonezii de la Sony, au fost de acord sa îngroape securea războiului. Fără să reia disputa din jurul videogramelor, companiile au colaborat începând cu 1979 pentru a elabora aceluiași CD audio. Acestea au conceput micul disc argintiu, cu 11,5 centimetri în diametru, care putea fi citit cu ajutorul unui laser. Formatul a fost mai apoi declinat și pentru computere, care a dus la apariția primelor copii pirat ale CD-ului, la sfârșitul anilor ’90, dar și pentru formatul video (prin apariția DVD-urilor) și a filmelor de înaltă rezoluție (Blu-Ray și HD DVD).

La mulţi ani.