Ea

Interior. O cameră mică şi înghesuită. Întuneric, singura lumină venea de la ledul boxelor, care arunca o lumină albăstruie în mica încăpere. Nu se auzea nimic, singurul lucru care răzbătea prin geamul deschis era răcoarea nopţii. El stătea ghemuit într-un colţ al patului dormind adânc, fără să îşi dea seama că poate nu o să mai deschidă ochii a doua zi. Un fior îi străbate şira spinării şi îl face să tresară deschizând ochii.

O umbră se prelinge pe peretele scorojit şi îl cuprinde. Încearcă să urle, dar tot ce poate scoate pe gură este un ţipăt mut. Cu fiecare mişcare pe care o face este apăsat cu mai multă putere în salteaua slinoasă. Sub greutatea forţei nevăzute îi este tot mai greu să respire, respiraţiile rapide se transformă în nişte grohăieli groteşti, ochii odată mici şi veseli stau acum însângeraţi gata să îi explodeze în orbită. Spasme involuntare îi cuprind tot corpul, ochii încep să îşi piardă şi ultima sclipire, grohăielile dispar, mişcările lui sunt tot mai rare. Cu un ultim efort îşi împreunează mâinile deasupra pieptului şi simte cum nişte buze fierbinţi îi săruta tâmpla transpirată.

Era ea, era lângă el sărutându-l şi stergându-i sudoarea.

Ea mai trage un fum din ţigară şi îi şopteşte la ureche:

«A fost doar un coşmar, te poţi trezi acum. Am făcut cafea, e rece cum îţi place ţie»

10 thoughts on “Ea

  1. dugy

    @dsa: subtitrare?
    @gavu: :-? cum sa iti explic eu tie ca sa intelegi? Am fumat o doza de singuratate, am imbratisat un munte de dezamagiri, m-am lovit de lipsa de incredere in sine. M-ai inteles?

    Reply
  2. Olivian BREDA

    Mie chiar imi place povestirea asta, frumusica.

    Iar asta:
    “A fost doar un coşmar, te poţi trezi acum”
    e o rupere de ritm de numa-numa.

    Reply
  3. liza

    @dugy
    Povestea este cat se poate de frumos ticluita …finalul fericit ! Insa mai rau sta naratorul , se pare pe plan sentimental ! :(
    Invata sa scrii durerea pe nisipuri si fericirea pe stanci ! Cu cat sunt mai departe sentimentele pe care incercam sa le inabusim si sa le dam uitarii cu atat sunt mai aproape de inima ! …Sa te ridici cand altii te doboara , sa poti pastra ce altii vor sa alunge , sa stii sa razi cand sufletul iti plange , si cald sa ramai chiar daca afara ninge …asta este arta de a invinge !:)

    Reply
  4. Publispace

    Ovi nu stiu ce probleme te-au ajuns, dar daca mai aveam “masina” veneam si te aduceam inapoi in Sibiu…
    Ce-i cu tine dugy? Of… :(
    (Te pot ajuta cu ceva?)

    Reply
  5. Pingback: Ea (III) | dugy's blog

  6. Pingback: Stare de cacat | dugy's blog

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>