Ştiu că mai există o a patra zi, dar prin Oradea am fost doar în trecere aşa că nu se pune ca o zi întreagă. Ajuns la locul de unde se stă la ocazie am dat să îmi aprind o ţigare şi a oprit o maşină fără să îi fac nici un semn. Pe moment m-am găndit că m-am aplecat senzual fără să bag de seamă, dar mi-am dat seama că oprise din cauza rucsacului (Tarzan). Atunci eram tare indecis şi nu ştiam unde să merg Arad sau Timişoara, nu am ajuns în nici unul, am ajuns în Oradea. Şoferul avea treabă undeva chiar la intrarea în oraş, dar s-a oferit să mă lase în centru, mi-a explicat cum să ajung la toate punctele de interes şi la “despărţire” nu numai că nu mi-a luat bani, dar mi-a dat şi o ciocolată. La naiba, sunt chiar frumos 
) Nu am stat foarte mult prin Oradea aşa că poze puţine şi fără recomandări pentru că nu cunosc pe nimeni din Oradea să îmi dea informaţile necesare. Gata cu vorbăria, să trecem la poze.
Am fost în parcul Petofi Şandor (să mor de ştiu cum se scrie şi nu, nu vreau să îl întreb pe google).
Foarte mult nu am putut să stau că trăgea Tarzan de mine, l-am ignorat cât l-am ignorat, dar când am văzut că îşi aprinde o ţigare am zis că nu e a bună. Aşa că i-am dat peste mână şi am fugit înspre Arad.
Nici la ocazie nu am stat foarte mult. Omul care m-a luat a spus că sunt primul autostopist pe care îl ia în 20 de ani de condus, că în momentul în care m-a văzut a avut o sclipire. M-a dus până în centru deşi nu avea treabă acolo şi nu mi-a luat bani. Eu cred că nu e a bună. Despre Arad mâine. Până atunci încă o poză făcută în drum spre Arad în dreptul localităţii Chişineu Criş.
hmm… interesant aspect.. plastic vorbind… este… mirobolant
frumoase poze! Asa cum ne-ai obisnuit!
hai odata cu pozele alea din arad, eventual cu aia cu paquita ca o vreau si eu:D
Andreea vezi ce faci sa imi furi poza, ca numai asa pot sa te dau in judecata >:)
adica as vrea sa vad si pozele pe care le vei face in Arad!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
eu nu am ocazia sa ma plimb nici macar in judetul in care locuiesc dar sa ma plimb prin tara !
esti un norocos
am uitat sa me prezint dar sunt o persoana stearsa nimic interesant!
am trecut intamplator pe la tine si mi-au placut pozele asa ca scuze ca am tropait cu ” BOCANCII” , dar mai ales poza facuta pe drumul spre Chisineu Cris este superba !
@szabo elisabeta: nu e nici un bai, te aşteptăm să revi.
Îmi voi lăsa plăcerea să mă supăr pe rucsacul tău, care nu ţi-a peris să rămâi mai mult în oraşul Meu. În parcul dendrologic din curtea universităţii trăieşte un Ginco Biloba, cu cele mai frumoase şi mai neobişnuite frunze din lume. Chiar eşti norocos, măi frate, cu expediţia ta.
ti’a placut blocurile din oradea ?:)) asa’i ce gri sunt
)?data viitoare poate nu o sa mai am de sapat santuri:D si te insotesc eu prin oras sa iti arat si restu de pe langa bloace:))
p.s ultima poza rupe:X:D
WoW foarte reusite pozele
You are a master.
multumesc de invitatie am revenit! nu sunt un fan(a) al calculatorului si nu ma descurc sa navighez pe net asa cum voi tinerii aveti acest lucru deja in sange!
dar nevoia te invata ……
as vrea sa ma prezint pe scurt: urasc minciuna , iubesc soarele , marea , iarba , muntele , luna , frunzele , albastrul,fulgii de nea ,nisipul, astrii, poezia ….imi sunt prieteni lacrimile , suferinta ,durerea …
ioi norocosule!! abia astept sa mai ajung si eu in oradea. mi’a mers la suflet orasul ala. unul din cele trei locuri in afara de Covasnica unde ma simt ca acasa la noi in tara!
@szabo elisabeta: ce te face sa crezi ca sunt tânăr?
@ioneque: din păcate nu am vizitat prea mult din Oradea, prefer Sibiul, Clujul sau Aradul în detrimentul Oradei
intuitie! nu am dreptate ? pargul de 30 da ani sigur nu l-ai depasit!
daca mi-ai raspuns inseamna ca pot sa mai trec din cand in cand pe la tine si sa astept poze din tara!
cu ce te ocupi tu de fapt? daca imi este permis sa te intreb?
eu lucrez la o primarie sunt asistent social desi am terminat Stiinte Juridice si Administrative ! o nimica toata…. locuiesc in Judetul Brasov , sunt divortata , am un baietel de 9 ani ( care este sensul vietii mele) …incerc sa ma refac dupa un lung si istovitor divort! iti doresc o zi buna si te rog sa ma atentionezi daca te deranjez
@szabo elisabeta : incerca sa nu faci o drama din divortul ala…ai trecut printr-o experienta de cacat. cu totii trecem, dar faptul ca te lasi batuta inseamna ca nu ai putere, nu esti capabila sa mergi mai departe. nu esti nici prima si nici ultima femeie care a trecut prin asa ceva. ar trebui sa te bucuri de simplul fapt ca ai mai adaugat o lectie invatata.
din ce ai scris pana acum pari genul de om care renunta dupa primul esec.esti genul de emo la 30 si de ani…viata e mult prea frumoasa si plina de nimicuri care conteaza ca sa stai sa te gandesti la un cretin care nu te-a meritat, la un divort stupid si avocati lacomi.
probabil ca o sa imi iau niste injuraturi de pe urma comm astuia, dar asta sunt eu: zic verde in fata. mergi mai departe, deschide ochii si o sa vezi ca sunt si alte lucruri mult mai frumoase in viata asta decat ce ai avut tu pana acum
pentru Ciresica ( MaMeMiMoMu) !
Nu iti fa probleme nu te -am injurat , nu sunt genul de om care sa injure! Am trecut prin clipe grele care mi-au marcat viata pe veci , nu ma lamentez dar este mult mai mult decat am scris mau sus! Dar stiu ca sunt oameni fericiti si eu ma bucur pentru ei . Eu nu mai visez si nu mai cred in oameni,din pacate am aflat ca nu exista Mos Craciun!
Nu vreau decat sa treaca timpul si sa il vad pe baietelul meu mare si sanatos in rest pentru mine nu mai conteaza nimic , cgiar nimic. Nu am fost o luptatoare , nu sunt si nu fii.
Iti multumesc pentru vorbele de” inbarbatare ” si te astept sa ma mai ” scuturi “.
o seara placuta !
pentru ciresica!
scuze pentru greselile de ortografie !
@ elisabeta: eu te iert ca doar nu e capat de tara.asa eram si eu…pana acum cateva luni…si crede-ma ca am fost cu nervii la pamant si nu mai credeam in nimic…pana mi s-a aprins un neon pe undeva: viata ti-a fost data sa te bucuri de ea. gandeste-te ca esti sanatoasa, ca ai un baietel minunat [sa iti traiasca]
ce te faceai daca nu aveai ce pune pe masa?daca traiai intr-o tara in care trebuia sa mergi 10 km sa iei 2 l de apa?
gandeste-te si din punctul asta de vedere.
succes in continuare
@ciresica
da stiu este usor sa dai sfaturi atunci cand vezi lucrurile de undeva de ” afara” ! macar daca as fii si sanatoasa dar am fost diagnosticata cu “poliartrita infectioasa , seropozitiva ” si sunt deja in stadiul II . Altfel spus peste 2 -3 ani voi fii imobilizata intr-un scaun cu rotile intr-un caz fericit ! daca nu in pat!
asa ca …..
viata este tare frumoasa ! pentru unii!
succese si tie!
@ elisabeta: acum 2 ani…cam pe vremea asta un doctor cretin m-a diagnostiat cu cancer la san….o saptamana am simtit ca o iau rara. nu mai mancam si stateam ca idioata si imi plangeam de mila ca vai doamne daca nu e operabil and stuff like that. cand si-a dat seama ca facuse o greseala mi-am dat seama ca viata e prea scurta ca sa o traiesti din regrete.
intr-adevar!e de tot cacatul situatia asta a ta,dar de ce nu incerci sa te bucuri de tot ce ai pana sa ajungi in stadiul ala?incearca sa iti faci viata frumoasa. crezi ca toti ne-am nascut cu o viata frumoasa? ai idee cat am luptat eu sa am viata pe care o am? numai miracolele ma tineau in viata. si daca imi plangeam de mila ce rezolvam? ma imbolnaveam si mai tare, ma simteam si mai rau si atat.invata privesti lucrurile ca pe o lectie. boala asta o sa te faca mai puternica, nu mai slaba. o sa fii privita cu admiratie de ceilalti … o sa auzi lumea cum spune: ” ce femeie puternica: nicio boala nu o tine departe de distractiile alaturi de fiul ei.” sau “uite, desi e intr-un scaun cu rotile, tot a iesit sa se joace cu fiul ei”…de ce nu privesti si din punctul asta de vedere? ca totusi pe lumea asta sunt oameni care te-ar admira?
cand si-a dat seama ca facuse o greseala mi-am dat seama —ce aiurea a sunat
) ….vroiam sa zic: cand am refacut analizele si idiotul a realizat ca facuse o greseala m-a facut si pe mine sa ma gandesc mai bine la viata mea
@ciresica
Te admir pentru curajul de care dai dovada! Eu am renuntat de mult sa lupt si sa sper ! am realizat tarziu de tot ca sunt singura ,nu am pe nimeni alaturi de mine doar un copilas de 9 ani caruia nu pot sa ami descarc sufletul.
Am fost crescuta de un tata vitreg ( parintii mei au divortat cand aveam eu un an) . A fost pt mine un tata bun si am crezut pana la un moment dat ca si iubitor. A lucrat mult in strainatate atat el cat si mama mea au fost plecati mult timp. Stateam mai mult cu bunicii,din punct de vedere material nu m-ia lipsit chiar nimic dar simteam lipsa de afectiune .
Am crescut si odata cu mine a crescut si nevoia de a fii iubita . Am avut un prieten care m-a iubit si m-a cerut in casatorie dar parintii nu il placeau fiinca era politist iar eu fata cuminte si acultatoare nu am trecut peste cuvantul lor.Dar din pura ambitie m-am casatorit cu tipul care de cand eram prieteni m-a lovit de mai multe ori! am crezut ca ma razbun pe parinti facand lucrul acesta . Cu timpul am invatat sa il si iubesc dar la doi ani de la casnicie au inceput scandalurile si bataile care au devenit din ce in ce mai frecvente! am decis sa divortez , am inaintat proces dar din nou mama era mai mult moarta decat vie ca ne vor povesti oamnenii ca nu se poate sa fac pasul acesta si ca trebuie sa ii mai dau o sansa . Si eu i-am mai dat o sansa si nimic mu s-a schimbat decat noptile mele care au devenit din ce in ce mai asteptate ca ma ascundeam in perna si plangeam….am suportat atat de multe incat acum cand imi aduc aminte ma intreb de unde am avut atata putere.
Eram ca o carpa, faceam dragoste doar cand el era beat sau poate o data la trei, patru luni sau s-a intamplat sa treaca noua luni pana cand s-a atins de mine.
intr-o zi insa am intalnit pe cineva eram la facultate si privirele noastre au fost puntea de lagatura.
un an de zile am fost amici…atunci cand ne-am dat seama ca este mai mult de atat am incertcat sa nu ne mai vedem dar era prea tarziu!el este casatorit si nu are copiii. Am plecat in Italia la munca si a venit dupa mine rugandu-ma sa divortez si sa fim impreuna .el dorea sa divorteze dar eu l-am rugat sa mai astepte si poate casnicia lui va intra pe fagasul normal.
cert este ca eu am divortat iar el nici pana in prezent nu! si nici nu o face pentru ca asa cum m-ia spus zilele tecute nu are motiv! iar pana mai acum catva timp plangea si ma ruga sa nu il parasesc pt ca nu va putea trai fara mine….iar astazi suntem doi straini… pe langa asta mama si tatal meu stiu de relatia mea cu el iar la divort au vrut sa depuna marturie in favoarea sotului meu ! desi am stat impreuna si de multe ori mi-am petrecut noptile in dormitorul lor cand sotul meu era beat si ma alerga prin casa! s-au intors impotriva mea , m-au jignit cu vorbe pe care eu lucrez ca functionar si sunt tot soiul de oamenii mai ales de etnie rroma care vorbesc cu vorbesc , eu nici de la ei nu am auzit asemenea cuvinte ca cele cu care ma improscau PARINTII MEI! dar acum incerc sa iert pe toti care mi-au facut rau ! ca sa iti dai seama mama mea se rog sa ma vada moarta decat divortata!
de asta nu mai vreau sa stiu de nimic poate timpul va inchide ranile dar pana atunci cand praful se va sterne peste amintiri va mai trece un timp!
scuze din pt greseli dar de data asta sunt din cauza lacrimilor
ce mi-ai zis tu pana acum pare imposibil de imaginat.
aia nu sunt parinti. atat iti spun! si este cumva vina ta [nu mi-o lua in nume de rau te rog] ca inca le mai spui mama si tata. nici animalele nu le fac asta puilor.
ala care nici acum nu a divortat desi ti-a promis e un retardat, un frustrat si un las. tu ai avut curajul sa faci pasul asta pe cand el…sa fim serioase. e un maimutoi de barbat.
cred caa r fi bine sa nu te mai gandesti la trecut…chiar nu iti face bine.
Ziua de ieri e de domeniul trecutului,
ziua de mâine e un mister,
dar ziua de azi e un dar.
sa presupunem ca ai vazut kung fu panda… desi sunt desene animate sa stii ca te invata foarte multe…eu una mi-am invatat lectiile din el…
cel mai bine ar fi ca dimineata cand te trezesti sa iti spui: azi vreau sa fiu fericita…si sa faci asa in fiecare dimineata…eu mereu faceam asta cand treceam printr-o depresie…si imi reveneam.
ar trebui sa incerci…ce ai de pierdut?
@ciresica
tocmai am trecut in vizita pe la tine si ti-am scris cateva randuri! imi cer iertare ca am tropait neinvitata pe la tine dar am fost curioasa sa aflu mai multa despre tine!
in prezent “mama ” mea este plecata la munca in Italia si vreau sa iti spun ca ii gatesc , ii fac menajul , ” tatalui ” meu care a suferit o semipareza ! nu pot insa sa uit tot ce mi-a facut si ce mi-au spus dar am zis ca poate isi vor da seama ca eu sunt totusi copilul lor si nu Tandarica care poate fi manuit de niste sfori!
Sufletul ar trebui sa izgoneasca tocmai amintirile frumoase , fiindca ne lasa regrete care fac sa ne para prezentul de nesuferit . Pentru o fericire noua nimic nueste mai vatamator ca o amintire splendida ! Te intrebi cu groaza : voi putea sa mai regasesc emotia de atunci?
nu e nicio problema :p
desi cred ca dugy ar trebui sa ne fac un coltisor al nostru in care sa ne dam sfaturi una alteia :d
@ciresica
EXACT!
Este sambata seara .Copilul meu este la tatal lui unde isi petrece sfarsiturile de saptamana , ma simt atat de singura… am venit de la munca si mi-am facut casa ” bec” iar acum stau si ma gandesc la toate care mi s-au intamplat …
trist este ca amintirile nu intarzie sa apara si sa rascoleasca …
@ciresica
mai cred ca dugy se va plictisi de noi si ne va pune interdictii!!!!!!!!!!
dugy nu se va plictisi de noi, dugy nu o sa ne puna interdictie…aici va trebui sa ai incredere oarba in mine ca stiu ce zic…daca vrei ii spun sa scrie aici ca sa vezi si tu.
asculta mel asta: http://www.youtube.com/watch?v=yTqrkJAosho si danseaza pe ea…pe mine mereu ma bine dispune :p
@szabo elisabeta: nu vă pune nimeni interdicţie, nu plictisiţi pe nimeni. Cire, nu mai am ce colţ să vă fac, ăsta e colţul vostru