Scris de Mihai Săracu, de aia nu are diacritice 
Cautand un loc in inima Evei, ajung sedat de pacatul premenstrual intre picioarele ei. Atras de furia marii, ascunsa sub disciplina valurilor, caut un rand liber in lista lui Schindler si o porunca nescrisa intre cele 10. Vrajit de dansul arcusului si spasmul delicat al degetelor ei, imi odihnesc capul pe locul contrabarbiei, sarutand ranile virtuozitatii. Iar pantecele ei imi pare un vers ce nu se termina, imbratisat de o petala de satin a unui mugure dantelat, dirijand un recital de percutie in tamplele mele.
Imi pare rau ca ceea ce am scris s-a mai citit, ca am ostenit muncind in vremea Zeului Soare, iar cand a apus m-am straduit sa visez nestiind ca dimineata voi fi prea obosit ca sa-mi mai amintesc visul.
@Mihai
“De la viata la vis si de la vis la viata e o putere de argint pentru fantezia umana . Intre vis si viata este o stare de cumpanire feerica. In aceasta stare visele sunt sub o slaba stapinre a constiintei si constiinta sub farmecul puternic al viselor. Intre vis si viata este o lume de minuni. ”
B. Stefanescu Delavrancea